Tatuajele la Circuri

 Circurile si Tatuajele

Popularitatea tatuajelor in timpul finalului secolului al XI-lea si inceputul secolului XX se datoreaza foarte mult si circurilor. Când acestea au prosperat si tatuajele au prosperat. Când circurile s-au apropiat de faliment, persoanele tatuate si artistii tatuatori au stat pe bara. 

Pentru peste 70 de ani, fiecare circ major a angajat câtiva oameni complet tatuati. Unii pentru a-si etala tatuajele in show-ri, altii pentru a evolua in acte traditionale de circ, asa cum sunt jongleurii sau inghititorii de sabii.

Circurile rivale concurau unele cu celelalte pentru serviciile persoanelor tatuate cu cele mai elaborate modele.  Iar platile catre acestea erau considerabile. Multi dintre tatuatorii artisti de altadata s-au imbogatit in timp ce calatoreau cu circuri pe timp de primavara sau vara, intorcându-se la atelierele si casele lor iarna. Circul servea si ca o casa de prezentare unde artistii tatuatori puteau atrage clienti prin expunerea operelor lor unui public platitor. In multe cazuri, singurele inregistrari care au mai ramas sunt sunt in forma fotografiilor si posterelor care erau folosite pentru publicitatea circului. 

Conexiunea intre tatuare si circ a inceput in 1804 când Jean Baptiste Cabri, care fusese tatuat de catre Marquesas, a devenit un interpret de carnaval. In ultimul an al vietii sale a fost obligat sa concureze cu câini dresati si alte amuzamente populare la târgurile de tara. In 1822 a murit sarac si uitat.

Primul showman englez tatuat a fost John Rutherford. Se spunea despre el ca a fost capturat si tinut prizonier de maori. In timpul anilor petrecuti in civilizatia maori, el a participat la batalii, vânatori si atacuri, dar si alte activitati tribale. Când s-a intors, el a insotit o caravana de minuni unde le-a aratat tatuajele si le-a povestit aventurile.

Cel mai mare showman al secolului al XIX-lea, Phineas T. Barnum, detine creditul organizarii primului grup de expozitii de indivizi unici.  Una dintre principalele atractii la Barnum's American Museum, in 1842, a fost James F. O'Connell. El a  avut onoarea sa fie primul om tatuat expus vreodata in Statele Unite. O'Connell isi intretinea audienta cu povestiri de aventuri exotice si, potrivit lui, salbaticii din Ponape, in Insulele Caroline, l-au capturat si l-au fortat sa se supuna tatuarii din mâinile unor fecioare voluptoase. A fost obligat sa se casatoreasca cu ultima care l-a tatuat. Chiar patronii muzeului, dintre care unii nu vazusera niciodata tatuaje, au ramas impresionati.

Calea ferata, in 1869, a conectat coastele de est cu cele de vest ale Statelor Unite. Circurile au intrat intr-o perioada de crestere si prosperitate. Iar aceasta a rezultat in oportunitati mari de angajare pentru multe persoane tatuate si artisti tatuatori.

Printul Constantine

Constantine, un grec care si-a petrecut multi ani in Burma, s-a tatuat cu intentia de a se lansa in show business. El detinea cele mai elaborate si artistice tatuaje ale timpului sau. El povestea ca patru oameni puternici au fost nevoiti sa-l tina in timp ce era tatuat in fiecare dimineata timp de trei ore. A fost nevoie de trei luni pentru ca opera sa fie completa. 

O data cu inventia masinii electrice de tatuat, multe persoane individuale au fost atrase de oportunitatea de a-si face o viata usoara din circ. „La Belle Irene” si-a facut debutul in Londra in 1890, pretinzând a fi prima femeie complet tatuata care s-a expus intr-un circ. Decoratiile ei au inclus sortimente de flori, pasari, inimi, cupidoni, suluri si inscriptii sentimentale imprumutate din arta ornamentala comerciala a vremurilor. Londonezilor li s-a spus ca ea a primit tatuajele ca protectie intr-un tinut salbatic (Texas), pentru a o feri impotriva avansurilor nedorite ale autohtonilor.

In timpul ultimei decade a secolului al XIX-lea, circurile s-au bucurat de o perioada fara precedent de dezvoltare si prosperitate. Iar pentru ca acestea prosperau, cererea pentru persoane tatuate crestea, iar competitia devenea intensa intrucât proprietarii de circuri concurau in a veni cu show-uri tot mai extravagante de tatuaje. Erau inghititori de sabii tatuati, mâncatori de foc, pitici, jongleuri, cititori de gânduri, fortosi, femei grase, luptatori, aruncatori de cutite si chiar animale de circ.

S-a estimat ca in jurul anului 1920, peste 300 de persoane complet tatuate erau angajate in circuri si scene ambulante. Unele câstigau chiar si 200 de dolari pe saptamâna.

Marele Omi sau Omul Zebra

Cel mai faimos barbat tatuat al timpurilor a fost Horace Ridler. In 1927, el i-a cerut celui mai bun artist tatuator londonez, George Burchett, sa-l tatueze pe tot corpul, inclusiv pe fata, cu dungi de zebra. Sa devii un ciudat ca sa-si câstigi traiul a fost un joc care ar fi putut sa nu iasa bine. Ridler de asemenea si-a pilit dintii ascutiti. Avea nasul gaurit incât putea sa incapa un colt de fildes, iar lobii urechilor erau plini de pierce-uri si intinsi. S-a autodenumit Marele Omi si a fost unul dintre cei mai de succes ciudati din istoria circului. El a reusit pentru cs era unic dar in timpul ultimei parti a carierei sale au inceput ss existe tot mai putini oameni tatuati in circuri. Popularitatea freak show-urilor era in descrestere iar persoanele tatuate nu mai erau noutati. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, freak show-rile au fost atacate si numai câteva dintre circurile mari le-au mai inclus.