Mentawai Tattoo

Mentawai Tattoo 

O cultura pe cale de disparitie

Insula Siberut este un paradis izolat al junglei, aflat cam la 60 de mile la vest de Padang, Indonezia. Desi Siberut este o parte a Arhipelagului Mentawai, cunoscut lumii drept „Ultima frontiera a surfingului”, este extrem de greu de atins, mai ales daca vrei sa vizitezi populatia Mentawai, o populatie foarte tatuata a carui leagan este interiorul acestei insule. 

Ca sa ajungi acolo, trebuie sa faci fata unei calatorii dificile cu feribotul, pe o mare miscatoare care iti face stomacul sa bolboroseasca timp de aproape zece ore. Marile devin atât de agitate pe timpul noptii, incât dimineaia feribotul ajunge sa miroasa ca un vomitorium roman dupa o noapte de petreceri crunte. Apoi, exact când credeai ca ai suprevietuit celei mai grele parti din calatorie, o alta provocare de sase ore intr-o canoe dintr-o bucata facuta din trunchi de copac, te asteapta dupa ce tocmai ai ajuns in portul deopotriva musulman si crestin Muara Siberut. 

Daca mai si ploua - lucru care se intâmpla aproape zilnic in Siberut, cslstoria intr-o canoe scobita poate fi mizerabila. Insa daca este soare, te coci ca o tulpina de sago (n.r. - palmier din Malaezia a carui tulpina frageda este comestibila) proaspat scoasa din cuptor! Insa, daca mai vreti sa fiti martori ai unora dintre cele mai fascinante tatuaje din lume si sa vedeti cum se impodobeste cu ele cu ele una dintre cele mai incredibile populatii, atunci merita tot efortul. Nu veti uita niciodata!

SAREREKET: Oamenii locului

Mentawai este un trib stravechi, care a trait mii de ani pe Insula Siberut. Desi misionarii crestini si musulmani au convertit, in secolul XIX cei mai multi dintre locuitorii Mentawai care locuiau in apropierea insulelor aflate la sud de Singapore si de Pagai, cultura traditionala a locuitorilor Mentawai de pe  tarâmurile accidentate si cumva stâncoase ale Siberutului a ramas relativ intacta. Si asta cu greu.

Odata cu independenta Indoneziei in 1950, o campanie agresiva a noului guvern a fost lansata pentru a moderniza apartinatorii tribului Mentawai din Siberut. Practricile culturale traditionale ca tatuarea, pilirea dintilor si hainele din pânze simple au fost interzise deoarece erau considerate pagâne sau salbatice. Mai mult, fiecare persoana a fost obligata sa adere la una dintre religiile oficiale, fie cea mulsulmana, fie crestinismul.

In jurul anilor 1990, opresiunea contra traditiilor tribului Mentawai a luat forme si mai brutale, statenii din jungla fiind pur si simplu obligati sa se mute in sate nou create de guvern. Religia Mentawai (samanismul) a fost scoasa in afara legii, iar politia a deposedat samanii (sikerei) de bunurile si simbolurile lor, respectiv manunchiurile de plante vindecatoare, obiectele sacre, pânzele raditionale si parul lung. Din nefericire, samanilor Mentawai - cei care aveau puterea de pastra padurea deasa ca ploaia si de a tine unit poporul lor - au fost scosi complet in afara legii si le-au fost interzise drepturile umane de baza. Chiar [si atunci când aceste abuzuri s-au strecurat pe sub nasul organizatiilor internationale ca UNESCO, the World Wildlife Fund sau Prietenii Pamântului, acestea au fost mult mai preocupate sa salveze maimutele din Siberut decât poporul indigen!

Din fericire, câteva clanuri Mentawai care traiau in interiorul restrâns al Siberutului, au reusit sa scape de perturbarile si dislocarile guvernului. Unul dintre aceste grupuri, Sarereket  sau „poporul locului”, a luat o decizie curajoasa si anume aceea de a parasi satul lor ancestral Ugai - un loc unde moscheile, misionarii catolici si portul modern deveneau un luctu al prezentului - si s-au mutat adânc in jungla, in speranta ca isi vor salva cultura originala.

Bun venit in jungla

Pentru Mentawai, jungla a fost intotdeauna un loc unde totul, de la plante la pietre, la animale si om, are un spirit (kina). Spiritele traiesc oriunde si in orice - sub pamânt, in cer, in apa, in varful copacilor, in bambus, in canoele scobite - si se exprimaa si ele pentru ca vorbesc si actioneaza asa cum o fac si oamenii. Unele spirite ofera protectie si ajutor omenirii. Dar altele sunt rele si pedepsesc prin boala sau necazuri.

Când malaria a infestat junglele Siberutului, nu a fost nicio indoiala ca existenta umana a fost pusa in pericol constant de aceasta boala. De aceea, desnitatea populatiei a fost mereu scazuta. Mentawaienii  au incercat sa explice atacul violent al bolii prin lipsa de armonie a omului cu el insusi si cu restul naturii. Ca sa mentina aceasta armonie, preceptele religioase si codul de conduita zilnic trebuie urmate in permanenta pentru ca actionând nesabuit si incalcând tabuurile oamenii vor mânia spiritele bolii care traiesc in jungla.

Numai pentru aceste motive mentawaii au dezvoltat un sistem elaborat de tabuuri care le guverneaza tot ce fac. De exemplu, ei traiesc in armonie cu natura luând de la ea numai ce au nevoie. Manânca fructele numai când le vine sezonul si manânca care numai cu ocazia unor ceremonii. In restul anului, ei manânca ocazional mâncare din sago, diverse tipuri de verdeata si orez.

Insa tabuurile se extind dincolo de  micul dejun, prânz si cina.

In traditia intemeierii casniciei sau „uma” poporului Mentawai, sexul este tabu. Daca  vrei sa „fii ocupat”, tu si partenera trebuie sa iesiti din jungla si sa folositi „coliba dragostei”, ascunsa de ochii lumii. Inaintea unei partide de vânatoare, barbatii nu trebuie sa isi spele parul, altfel sagetile lor nu vor nimeri prada sau se vor imbolnavi. Când fac orava pentru sageti, barbatilor le este interzis sa doarma sau sa se imbaieze in noaptea aceea. Daca o fac, maimutele pe care le vor vâna vor muri prea sus in copaci sau otrava va fi diluata si ineficients. In timpul vânatorii, ei nu trebuie sa-si bata câinii pentru ca daca fac asta nu vor prinde nimic.

Despre animalele jucause care traiesc in jungla se crede ca sunt animalele domestice ale stramosilor. Iar succesul la vânatoare este un favor al strabunilor. Craniile de maimute sau alte animale sunt agatate in sat pentru a multumi spiritelor lor.

SIKEREI: pastratorul padurii dese ca ploaia

Dupa cum spuneam, credinta Mentawailor este centrata pe importanta coexistentei cu spiritele invizibile care locuiesc lumea si toate obiectele animate sau neanimate din ea. Sanatatea este vazuta ca o stare de echilibru sau armonie, iar pentru Mentawai este ceva sfânt si frumos. Dar daca echilibrul este rupt, singurul mod de a-l restaura este de a impaca spiritele care care au fost ofensate sau accidental iritate.

Cu ajutorul plantelor medicinale, spiritele rau-voitoare pot fi domolite prin intelesuri magice, apoi sunt potolite prin sacrificii. Intermediarul in aceste contacte este intotdeauna samanul Mentawai sau sikerei, pentru ca numai el poate comunica acestor spiritesi cu ele.

Aman Lao Lao este un sikerei Mentawai, literar „cel care are puteri magice”. Dar el nu este numai un doctor. El este lider, preot, farmacist, fizician, psiholog, dansator, un om de familie dar si unul de comunitate. De altfel, societatea Mentawai este una egalitarista, samanii fiind considerati a fi liderii poporului lor. Exista si conexiuni tribale cu lumea sprirituala, de asemenea si cu lumea exteriora. Uneori, ei calatoresc in orase indepartate ca sa se intâlneasca si cu oficiali ai guvernului, pentru a lupta pentru drepturile lor umane si de mediu.

Iar pentru ca sistemul de credinte ale Mentawaianilor este unul animistic si are multe tabuuri care il limiteaza, este resposabilitatea unui saman la Aman Lao lao sa mentina echilibrul intre poporul sau, natura si spiritele lumii. Pentru Aman Lao Lao si alti samani Mentawaieni, din satul Butui, natura este si religie si supravietuire, iar ei trebuie sa stie padurea si in interior si in exterior pentru a mentine cu succes balanta intre aceste lumi complexe. 

Boala poate fi tratata cu plante medicinale, dar interventia samanului in planul spiritual este cea decisiva asupra destinului pacientului. Iar pentru aceasta, sikerei trebuie sa zboare departe pe aripile transei si sa-si infaptuiasca salvarea magica.

Ca si in alte culturi inigene, Mentawai considera ca toate bolile nu sunt altceva decât pierderea sufletului (ketsat), iar daca isi lasi corpul bolnav, rezultatul nu va fi decât moartea. Pierderea sufletului este atribuita de obicei spiritelor bolii sau stafiilor ancestrale (sanitu), iar daca acest tabu a fost incalcat, se tin numeroase ceremonii pentru potolirea si induplecarea spiritelor.

Una dintre cele mai importante ceremonii samanice, tinuta pentru tabuurile incalcate este „pasaksak”, Odata ce incepe, orice munca este oprita, exceptând gatitul si ritualurile. Desi mentawaii au multe pasaksak-uri - pentru taierea copacilor, construirea unei canoe sau a unei colibe, nunti, funeralii, expeditii de vânatoare, initieri, vizitatori straini, ritualuri de vindecare si de tatuare - toate sunt efectuate pentru a imbuna spiritele junglei si ale predecesorilor pentru incalcarea oricarui numar de tabuuri.

Oricum, o alta cale a mentawaianilor de a-si pastra sufletele „in ei” este prin infrumusetarea corpului. Fie barbati sau femei, cine isi necinsteste corpul prin a nu-l tine frumos prin margele, flori, dinti ascutiti si in mod special tatuaje, va inceta sa mai fie atractiv sufletului. In asemenea cazuri, sufletul poate decide sa paraseasca gazda umana si va cutreiera liber de corp. Dar daca sufletul nu se intoarce acasa, el poate decide sa se intoarca in lumea ancestrala, moment in care persoana trebuie sa moara.

Samanii ca Aman Lao Lao, Aman Toshi si Aman Berita sunt experti in autoinfrumusetare. Si aproape in fiecare zi au flori prinse in par, margele in jurul gâtului si incheieturilor, picturi faciale le accentueaza trasaturile fetelor rigide sau corpurile lor puternice sunt unse cu curcuma parfumata de pamânt.

 

„Marele tata” al tatuajului Mentawai

Grija continua pentru suflet este unul dintre principiile de baza in viata poporului Mentawai. Iar decorarea permanenta a corpului prin tatuare este la indemâna. La fel mâncarea buna, muzica si dansul pentru ca fiecare are o semnificatie religioasa in beneficiul membrilor comunitatii.

In mod traditional, tatuarea era efectuata dupa o ceremonie religioasa numita „punen lepa”. Aceasta are rolul de a alunga influentele rele ale sângelui varsat in sat sau in „longhouse” (uma) (n.r. – tip de cladire –comunitate specifica riburilor zonei. Asa cum le spune si numele, sunt niste case foarte lungi, cu multe usi, in fiecare spatiu locuind mai multe persoane). In fata casei uma era construita o veranda, astfel incât nicio picatura de sânge sa nu cada pe pamânt. Daca ar fi cazut, Pagete Sabbau sau „Teteu” (Marele Tata sau „Bunicul”) ar putea fi chemat si curând ar fi putut avea loc un mare cutremur. Ca sa intelegeti mai bine, potrivit mitului, Pagete Sabbau a fost primul saman Mentawai care a invatat poporul sau tot ceea ce cunoaste astazi, inclusiv tatuarea. Insa poporul a devenit gelos pe el din cauza magiei pe care o stapânea si s-a decis sa il ucida. Când au construit primul lor uma, l-au trimis pe Teteu jos, sa sape sub centrul cladirii. Când el a ajuns acolo, oamenii au coborât constructia, tinându-l prizonier sub pamânt. Ca sa se razbune, Teteu a doborât uma cu un cutremur. Pentru a rascumpara aceste fapte, popurul Mentawai a inceput sa faca sacrificii umane Marelui Tata. In mod traditional, acestea erau efectuate sub centrul fundatiei unei uma aflate in construct]ie. Desi aceste sacrificii nu mai sunt practicate, astazi este tabu sa lase sa cada o picatura de sânge pe pamânt, de frica cutremurelor. Asa ca, atunci când sunt sacrificate gaini sau porci, li se storc gâturile sau sunt sagetate incât sa moara prin hemoragie interna.

Pagete Sabbau este atât de venerat astazi, incât este tabu rostirea numelui sau cu exceptia unor dintre cele mai serioase conversatii. Aman Lao Lao ezita sa vorbeasca despre el pentru ca puterea lui este extrem de mare. Iar singurul moment când Teteu este invocat zilele acestea, este atunci când se construieste o noua uma. Iar pentru ca lui Teteu ii place dansul, in onoarea lui au loc dansuri.

Titi - spiritul tatuajelor samanului mentawai

Pentru ca sufletului ii place un corp frumos si complet tatuat, Mentawaii cred ca acest lucru le-ar permite sa isi aduca cu ei sanatatea materiala in viata de apoi. Mentawaii considera, de asemenea, ca tatuajele lor (titi) permit urmasilor sa si recunoasca dupa moarte. Si important este ca multe forme de tatuaje sunt facute special pentru a proteja persoanele de spiritele rele care asteapta in jungla. 

Tatuajele sunt aplicate de catre un artist tatuator numit „sipaniti” sau „omul care face acul”, la momente specifice din viata. In mod traditional, când o fata sau un baiat implinesc sapte ani, ei primesc tatuajul de pe spate. Acum, aceasta practica incepe la mijlocul adolescentei. Apoi, dupa o asteptare de un an sau doi, sunt marcate partile superioare ale bratelor si spatele mâinilor. Dupa care urmeaza tatuajul coapselor si al picioarelor (in mod traditional aceste semne sunt facute chiar inainte de casatorie), apoi sunt facute tatuaje complicate pe piept si gât. Etapa finala a tatuajelor incepe dupa ce individul a atins 40 de ani, si i-au fost tatuate gambele si antebratele. 

Bineinteles, clanurile Mentawai au adaptate propriile tatuaje in functie de etapele de tatuare. Bai Bai Lao, sotia lui Aman Lao Lao, care provine dintr-o regiune diferit din Siberut, mi-a spus ca mâinile ei au fost tatuate prima data (intr-o singura zi). Apoi a asteptat un an, dupa care i-a fost tatuat pieptul si spatele (tot intr-o singura zi!). 

In mod traditional, tatuatorii Mentawai folosesc uneori o piesa ascutita de coaja de copac, luata din arborele karai ca instrument de „navigare” pe piele. Altii folosesc un spin de lamâi infipt intr-un bat mic de babus, care este tinut in mâna si lovit de piele cu un ciocanel de lemn. La indigenii Atayal si Paiwan din Taivan si bastinasii Kalinga din Filipine, sunt folosite acele de la portocalii de munte. Oricum, cele mai multe popoare din papua Noua Guinee, care sunt in esenta polinezieni, folosesc cel ami frecvent spinul de lamâi ca instrument de tatuat.

Oricine in comunitatea Mentawai poate deveni artist tatuator, dar numai acele persoane cu suficienta indemânare si talent gasesc de munca. Aman Bereta, care a tatuat pe câtiva dintre locuitorii Mentawai din Butui cu o unghie veche din alama, a invatat arta tatuarii de la tatal sau care era un renumit artist. Din pacate, nu mai sunt multi artisti tatuatori practicieni care lucreaza in Siberut astazi, iar motivul pentru care Aman Bereta nu este complet tatuat este acela ca nimeni din comunitatea sa nu poate sa-l tatueze perfect.

In plus, artisti tatuatori ca Aman Bereta nu mai gasesc ucenici care sa aiba talentul sau rabdarea sa invete tehnicile traditionale. Bineinteles, unii dintre Mentawai, care doresc sa fie tatuati nici nu-si pot permite aceasta marcare. De exemplu, costul unei intregi suite de tatuaje, care dureaza o viata sa fie primite, este foarte inalt pentru standardele Mentawaiene: un porc de marime medie, un copac Durian, patru palmieri sago, un cocotier, un cos cu câteva gaini. Dar daca vrei sa devii un adevarat barbat, femeie sau saman Mentawai, tatuajul este aboslut obligatoriu. Si asta pentru ca este apogeul a tot ce cuprinde identitatea Mentawaiana. 

Tatuajele fac diferenta intre popoarele regionale. Am fost uimit ca bastinasii cu care am locuit imi puteau spune din ce comunitate facea parte un barbat sau o femeie dupa stilul tatuajelor lor. In trecut, marii vânatori erau foarte usor de distins prin insemnele de pe corpul lor, incluzând tatuaje cu broaste pe tors sau umeri. Chiar si astazi, in anumite regiuni din Siberut, tatuajele complicate de pe corpurile Mentawaienilor repreznta „Copacul vietii” sau palmierul sago. Linii lungi punctate trasate de-a lungul bratelor simbolizeaza frunzele intepatoare de pe crengi, modelele de pe mâini sau glezne pot oglindi scoarta sau radacinile, iar liniile curbe de pe piept reprezinta floarea de sago. Unii Mentawai mai batrâni spun ca acest „Copac al vietii” trebuie tatuat pe fiecare saman, pentru ca prin acesta nu poate trece moartea atunci când in el este o parte a copacului vietii. Bineinteles, palmierul sago este alimentul de baza al poporului Mentawai si, de asemnea, toate animalele domestice se hraesc cu el. 

Totusi, bastinasii din Butui mi-au spus ca tatuajele lor nu reprezinta neaparat copacul vietii pentru ei. De exemplu, forma ghimpata a tatuajelor de pe bra]ele lor reprezinta frunzele spinoase ale palmierului rattan. Semnele mici tauate pe coapse si pe vârfurile picioarelor, (care se aseamana cu picioarele de pui) reprezinta labele de câine. Este un fel de magie empatica ce da capacitatea omului sa alerge la fel de rapid cum o face insotitorul de vânatoare.

Tatuajele complicate care apar pe piept (dudukat) si incheieturi sunt margele (ngalou, considerate un fel de talismane) care ancoreaza sufletul si il tin aproape de corp.  Tatuajele sub forma de cârlig de pe spatele palmelor au rol similar, dar Aman Lao Lao mi-a spus, de asemenea, ca ele te ajuta sa prinzi pesti si animale mai usor facând degetele si mâinile mai indemânatice.

Rozetele tatuate pe umerii barba]ilor (sepippurat) si modelele indraznete asemanatoare cu exploziile de stele (gaylan) tataute pe umerii si spatele femeilor simbolizeaza ca raul ar trebui sa sara de pe corpurile lor ca picaturile de ploaie de pe o floare. Bineinteles, niciun spirit rau nu ar trebui sa gaseasca pe cineva tatuat in acest fel, pentru ca tatuajul acesta este scutul protector al Mentawaienilor.

Un viitor nesigur

Adânc in padure, sunetul unui fierastrau ilegal se aude constant. Ce va ramâne din Siberut, odata o padure intinsa si deasa ca ploaia, nu se stie. An de an, defrisarile care inainteaza ca o molima care cuprind intreaga regiune, sunt nu numai o amenintare asupra diversitatii naturii de pe aceasta insula, ci si la asupra religiei samanice si a practicilor de tatatuare a poporului Mentawai.

Aman Lao Lao spune mereu: „Cultura Mentawai, inclusiv practicile sale de tatuare depind, in existenta si semnificatii, de padurea deasa, iar degradarea padurii le va distruge, iar poporul meu nu poate opri asta”. Aman Ipai, un alt batrân respectat spunea: „Sunt foarte ingrijorat de pierederea padurii si a traditiilor noastre de tatuaje. Pentru ca aceasta va duce la pierderea in intregime a culturii noastre - de la cladirile uma la agricultura sago”.

Dar ca clasa secundara din punct de vedere social, pe insula lor, samanii Butui rareori au ocazia sa vorbeasca si sa spuna aceste lucruri dar si altele de care sunt ingrijorati, lumii din afara. Cu toate acestea, ei reprezinta vocea poporului lor, iar vocile lor nu vor fi reduse ignorate sau reduse la tacere pentru ca ele vor continua sa lupte pentru drepturile lor. Si, la urma urmei, samanismul si practicile tatuajelor au constituit baza culturii Mentawai de milenii, iar samanul Mentawai este pastratorul padurii dese ca ploaia si a tot ce este asociat cu ea.