Tatuaje din Borneo

Executarea unui tatuaj in stil traditional in Borneo. More »

Alaska: Tribul Tlingit

Tatuajele din triburile Tlingit More »

Angelina Jolie

Tatuajul cu tigrul bengalez a lui Angelina Jolie More »

Tatuaj Maori

Sef de trib Maori More »

India- Nagaland

India: ţărâmul cernelii veşnice More »

Tatuaje Budiste

Wat Bang Phra More »

 

Tatuajele Maori

Cuvântul „tattoo” provine din tahitianul „tatau”. Capitanul James Cook a folosit cuvântul „tattow” când a fost martor pentru prima data la o tatuare, in Tahiti, in 1769.

traditional-Maori
Potrivit mitologiei Maori, tatuarea a inceput printr-o poveste de dragoste dintre un tânar cu numele de Mataora – ceea ce inseamna „Fata Vitalitatii” – si o tânara printesa din lumea subterana, pe nume Niwareka. Intr-o zi, Mataora a batut-o pe Niwareka, asa ca ea l-a parasit, alergând inapoi la tarâmul tatalui ei, numit Uetonga. Mataora, cuprins de vina si cu inima frâna, a pornit pe urmele printesei Niwareka.

Dupa multe incercari si dupa ce a depasit numerose obstacole, Mataora a ajuns pe tarâmul Uetonga, dar cu fata prafuita si murdara de atâta calatorie. Familia lui Niwareka l-a tachinat si l-a batjocorit pentru infatisarea lui. Umilit, Mataora a implorat-o pe Niwareka pentru iertare, iar ea l-a acceptat. Tatal lui Niwareka s-a oferit sa il invete pe Mataora arta tatuajului si, de asemenea, Mataora a invatat in acelasi timp, arta lui Taniko – impletiturile in multe culori. Mataora si Niwareka s-au intors impreuna in lumea oamenilor, aducând cu ei arta lui moko si taniko.

Ta Moko – procesul, Moko – produsul

Potrivit izvoarelor arheologice, tatuarea provine din Noua Zeelanda spre cultura est-polineziana. Daltile din os folosite pentru tatuat pot fi gasite in siturile arheologice din timpuri diferite, in Noua Zeelanda dar si in unele situri din estul Polineziei timpurii.

instrument-tatuaje-Maori
Dedi Maori au practicat tatuajele, nu exista nicio evidenta ca populatiile non-maori le-au practicat si ele.
In Noua Zeelanda, in siturile timpurii, au fost gasite palete largi de dalti, ceea ce lanseaza evidenta ca in timpurile la inceput exista, probabil, o preferinta a modelelor, mai precis catre sabloane rectilinii.
Capul era considerat cea mai sacra parte a corpului si, pentru ca tatuarea cauza sângerare, era executata numai de catre cei mai priceputi „mestesugari” sau „tohunga-ta-oko”. Acestia erau persoane foarte sus puse. Toate persoanele cu rang din populatia Maori erau tatuate, iar cine nu avea tatuaje era considerat fara statut social.
Tatuarea incepea la pubertate, acompaniata de multe obiceiuri si ritualuri. In plus, pentru a face un razboinic atractiv pentru femei, practic un tatuaj avea dublu rol: de trecere intr-o etapa a vietii si de eveniment important in viata unei persoane.
Exista, cu siguranta unele interdictii in timpul procesului de tatuare: pentru tatuajul facial relatiile intime si hrana solida erau interzise. Pentru a compensa, hrana lichida si apa erau turnate in gura printr-o pâlnie de lemn, pentru ca nu cumva produsul contaminat sa intre in contact cu pielea inflamata. Acesta era, de asemenea, singurul mod prin care o persoana tatuata putea mânca pâna când ranile i se vindecau.
Un tatuaj al intregii fete dura foarte mult si un bun artist studia foarte atent structura osoasa a unei persoane inainte de a-si incepe lucrarea artistica.
Instrumentul de tatuat era o dalta din os, prevazuta ori cu o margine zimtata ori cu o parte extrem de dreapta. Prima etapa a tatuajului incepea cu gravarea prin taieturi adânci in piele. Apoi, o dalta era inmuiata intr-un pigment negru din funingine cum ar fi cauciucul ars sau omizile arse, apoi lovita in piele.
Era un proces foarte lung si dureros si, deseori, peste taieturile adânci erau asezate frunze din copacul Karaka, ca sa grabeasca procesul de vindecare. Razboaiele erau frecvente iar razboinicii aveau putin timp pentru recuperare. In timpul procesului de tatuare, erau interpretate muzica de flaut si poeme cântate, pentru a mai alina durerea.

tatuaj-maori-tattoo
Desi tatuajele erau in principal faciale, razboinicii din Nord Auckland includeau spirale duble rotite, pe fese, care adesea coborau inspre partea de jos a picioarelor pâna la genunchi.
Femeile nu erau chiar atât de mult tatuate ca barbatii. Liniile de deasupra buzelor erau tatuate, de obicei, in albastru inchis. Narile erau, de asemena, foarte fin incizate. Barbia moko era intotdeauna cel mai popular tatuaj, a carui practica a continuat chiar pâna in anii 1970.

Sabloanele si simbolurile Moko

Moko este similar unei carti de identitate sau unui pasaport. Pentru barbati, Moko le arata rangul, ferocitatea sau virilitatea. Pozitia de putere a purtatorului si autoritatea erau instantaneu recunoscute in acest Moko. Cu siguranta, alte semne exterioare combinate cu un Moko particular puteau defini instantaneu „cartea de identitate” a unei persoane. De exemplu, un sef cu Moko, purtând in acelasi timp o mantie de câine, putea fi identificat ca o persoana de autoritate, responsabila de luptatori.

tatuaje-Maori
Acestea sunt semne indubitabile cu rol de „carte de identitate”. Ar fi fost o mare insulta daca persoana respectiva nu era recunoscuta drept seful din realitate, iar asta putea duce la „utu” – razbunare.

Tatuajul facial masculin Moko este in general divizat in opt sectiuni.
Ngakaipikirau – arata rangul si ocupa zona centrala a fruntii.
Ngunga – arata pozitia sociala si se face in jurul sprâncenelor.
Uirere – rangul hapu, ocupa zona ochilor si a nasului.
Uma – reprezenta primul sau al doilea mariaj si ocupa tâmplele.
Raurau – este ca un fel de semnatura personala si ocupa zona de sub nas.
Taiohou – reprezinta ocupatia si se face in zona obrajilor.
Wairua – mana, reprezinta puterea interioara si ocupa barbia.
Taitoto – statutul social, era facut la nastere pe falci.

modele-tatuaje-maori
Din vechime, acestea se fac pe fiecare parte a fetei. Partea stânga (arata, in general, dar nu intotdeauna, apartenenta la un trib) este considerata partea tatalui, pe când partea mâinii drepte indica radacinile din partea mamei. Descendenta este o cerinta importanta inainte ca Moko sa fie facut. Daca o parte a familiei a unei persoane nu era de rang, acea parte a fetei nu putea avea un desen Moko. De asemnea, daca in centrul fruntii nu este un desen moko, aceasta arata ca purtatorul ori nu are un rang social, ori nu a mostenit unul.

Tatuajele maori sunt printre cele mai distinctive tatuaje din lume, arta tatuarii fiind o arta sacra pentru populatia Maori din Noua Zeelanda, care, probabil, a fost adusa din insulele Polineziei de est.

Tatuajul TA MOKO

Tatuajele traditionale Maori sunt cunoscute ca „TA MOKO” si constau in desene spiralate si foarte reliefate ce acopera fata, iar in unele cazuri, fesele si picioarele. De fapt, termenul „TA MOKO” se refera la procesul de tatuare, in timp ce produsul final, tatuajul insusi, se numeste Moko. Oricum, asa cum vom vedea, procesul tatuarii si tatuajul insusi sunt ramuri separate, conform traditiei Maori. Ambele au o semnificatie sacra, atât tatuajul Maori, cât si lungul si durerosul proces al efectuarii acestuia.

sculptura-Maori-tribal
Istoria populatiei Maori este destul de neclara, ca si cea a tatuajului Maori, dar avem la dispozitie explicatia mitica a acesteia. Conform legendei, Ta Moko provine din lumea de dedesubt; când Mataora, un tânar razboinic s-a indragostit de Niwareka, printesa lumii din adâncuri, aceasta a fost de acord sa vina in lumea noastra sa se casatoreasca cu el. Purtânduse urât cu ea, s-au despartit, Niwareka intorcându-se in regatul tatalui ei. Simtindu-se vinovat, Mataora s-a intors on lumea din adâncuri pentru a-si recâstiga sotia. Reusind acest lucru, tatal lui Niwareka il invata pe Mataora arta tatuajului Maori. Mataora a adus TA MOKO si alte abilitati inapoi in lumea aceasta, unde au fost adoptate de oameni.
Ritualul tatuari Maori este un proces complex. Sunt folosite cusite si dalti netede sau zimtate, cerneala fiind aplicata prin efectuarea unor incizii. Inutil de spus, este un proces foarte dureros, dar tatuajele Maori erau destinate sa fie mai mult decât decorative. Ele erau o dovada a curajului, puterii si statutului social. Atât barbatii cât si femeile se tatuau, desi femeile intr-un numar mai restrâns. Procesul de tatuare era un ritual, insotit de muzica si somn profund. De fapt, somnul era, mai mult sau mai putin, o necesitate deoarece fata se umfla din cauza ranilor produse prin tatuare.

Maori-tattoos-tatuarea
Tatuajul maori este foarte expresiv, constând in forme curbate si spirale cu modele foarte complexe. Tatuarea incepea in timpul adolescentei si era folosita pentru a celebra evenimentele importante de-a lungul vietii. Era o importanta componenta a culturii. De fapt, cei fara tatuaje erau considerati fara statut social sau fara valoare.
Astazi, tatuajul traditional maori sau TA MOKO este aproape disparut, dar tatuajele maori cunosc un reviriment. Desi cultura maori cunoaste o revitalizare, a cunoscut si o perioada de stagnare dupa sosirea colonistilor europeni, timp in care traditiile precum tatuajul si-au pierdut mult din semnificatie.

Tatuajul Maori modern

Tatuajele inspirate din cele Maori sunt deja altceva. Multi apreciaza astazi numai desenul care a crescut in popularitate. Tatuajele Maori moderne sunt de obicei situate pe corp, nu pe fata, folosindu-se metode de tatuare moderne.

Populatia Maori

Maorii sunt prezenti in Noua Zeelanda inca din secolul al XIII-lea, când au sosit din estul Polineziei, limba lor fiind inrudita cu cea vorbita de populatia din Tahiti si cea din insulele Cook.

Unele traditii orale maori atribuie descoperirea Noii Zeelande lui Kupe, care a ajuns pe aceste tarâmuri pornind din tinuturile natale, cunoscute drept Hawaki. Dupa ce a explorat insulele, pe care le-a denumit Aotearoa (Tara norului alb si lung), el s-a intors pentru a-si anunta descoperirea si pentru a pregati o expeditie de anvergura.
Dovezile stiintifice indica mai multe valuri de migratii, dar triburile maori cer recunoasterea strabunilor lor ca fiind ocupantii uneia dintre cele sapte canoe ajunse pe coastele Noii Zeelande.

Organizarea sociala

Principalul grup in societatea maori era iwi (tribul), care cuprindea, in general, mai multe hapu (subtriburi). Numele celor din trib contine prefixul ngati sau ngai, ce inseamna „oamenii din…” sau „descendenti ai…”. De exemplu, Ngati Pikiao (urmasii sefului Pikiao) este un hapu (subtrib) ce locuieste lânga lacul Rotorua. Alaturi de alte subtriburi din regiunea Rotorua/Taupo, acestia formeaza iwi (tribul) Te Arawa, ce isi trage numele de la canoea cu care stramosii lor au ajuns in Aotearoa.
In societatea preeuropeana, hapu erau mai importanti decât iwi. De multe ori, diferite hapu se luptau intre ele, dar când era cazul, se uneau impotriva unui iwi. Un hapu avea câteva sute de membri si era format din câteva whanau (grupuri familiale extinse).
Un whanau cu 20-30 de membri ocupa una sau mai multe locuinte si de multe ori avea o casa mai spatioasa in interiorul satului. Fiind o societate de razboinici, maorii au construit si sate fortificate, denumite pa, locuite in timpul conflictelor. Construite de obicei pe vârful dealurilor, in zone strategice, fortaretele aveau diferite niveluri, terase si ziduri concentrice, in care erau infipti pari ascutiti, ce tineau invadatorii la distanta.
Whakapapa (obârsia) era importanta pentru statutul si gruparea tribala in societatea maori. In timpul ceremoniilor, vorbitorii citeau genealogii interminabile, pentru a-si afirma credibilitatea.
Puterea era detinuta de rangatira sau de familiile nobile. Cel mai mare fiu al unei familii senioriale era arki, sef ereditar, care si transmitea puterea fiului sau. Sub rangatira veneau tutua (familii de rând), iar sub ei erau taurekareka (sclavii), capturati in lupte sau nascuti in familii de sclavi.
O alta clasa importanta erau tohunga (preotii), care tineau ritualuri religioase si magice, dar cunosteau si notiuni de agricultura, sculptura, genealogie, traditie si arta tatuajelor.
Sosirea pakeha (europenilor) a dus la dispersarea multor triburi, in urma conflictelor, a instrainarii terenurilor si activitatii misionarilor. Pentru a contracara cresterea influentei pakeha, triburile au vrut sa se uneasca, la mijlocul secolului al XIV-lea, ceea ce a dus la cresterea importantei iwi in fata hapu.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, iwi a devenit un factor foarte important deoarece guvernul stabilise consiliile de incredere in tabara lor, prin care erau reprezentate interesele maorilor si mai ales aveau puterea de a cere compensatii pentru nerespectarea tratatului de la Waitangi.

Marae – locul sacru de intâlnire unde se promoveaza cultura si limba maori
Procesul de urbanizare de la mijlocul secolului al XX-lea a subminat identitatea maorilor, multi pierzând contactul cu tribul de origine. De aceea, aproape o cincime din populatia maori nu poate indica din ce iwi provine. O si mai mare parte nu stie nici din ce hapu. Cu toate acestea, multi maori sunt tot mai interesati in redescoperirea si pastrarea legaturilor tribale prin intermediul vechilor locuri de intâlnire, denumite si marae.

Religia

Religia maori traditionala avea la baza venerarea stramosilor si a naturii. Fiintele vii si elementele naturale posedau mauri sau forta vitala. Ele erau totodata si salas al zeilor sau semizeilor, de obicei in relatie cu natura. Toate acestea necesitau respect si impacare prin ritualuri supravegheate de preoti.
Doua aspecte importante ale vietii spirituale maori sunt mana si tapu.
Mana (puterea spirituala sau respectul) poate fi acumulata prin fapte de vitejie, intelepciune, discursuri frumoase, mostenire sau prin… mâncarea adversarului, consumându-i astfel mana. Marii sefi de trib posedau o mare mana.

Tapu (sacru sau tabu, cum l-a tradus Capitanul Cook) se aplica unei game limitate activitati, de la reguli de vânatoare sau pescuit, la interdictii privind mortii sau locurile sacre. Nerespectarea acestora era pedepsita cu moartea, decisa de trib, fie prin maladii care s-ar fi putut abate asupra faptuitorului.

Profetul Te Kooti

Profetul-Maori-Te-Kooti
Populatia maori a trecut printr-o intensa campanie de convertire, desfasurata de misionari, in secolul al XIX-lea, distrugând totul. Insa nu si religia traditionala. Tulburarile ce au urmat au dus la aparitia a doua secte maori crestine importante.
Miscarea Ratana, fondata de un vindecator, la inceputul secolului al XIX-lea, are inca multi adepti si o influenta politica destul de mare. Ringatu (sau Mana ridicata),  o miscare mai putin importanta, a fost fondata in secolul al XIX-lea de catre liderul de gherila si profetul Te Kooti. Acesta afirma ca are aproape 16.000 de adepti, cât si influenta asupra altora, cum ar fi Ngati Dread, o secta maori Rastafari.

Mitologia

Societatea maori a pastrat miturile din Polinezia natala, dar le-a adaptat noului mediu. Semizeul Maui este o figura populara in ontreaga Polinezie, iar maorii povestesc multe dintre ispravile lui.
Traditia maori transmisa oral prezinta multe aspecte privind genealogia si migratiile, iar legendele tribale sunt spuse din memorie.
Miturile despre zei si natura explicau lumea si formau baza religiei. Acestea variau de la trib la trib, dar cele mai multe reprezentau aceeasi poveste a Creatiei, ce incepea cu inexistenta pâna la unirea mamei-pamânt Papatuanuku cu tatal-cer Ranginui.
Rangi si Papa au avut multi fii, zeii maorilor, care traiau intr-o imbratisare parinteasca asa de strânsa, incât nici lumina nu o putea penetra. Zeii, plictisiti de intunericul etern, au decis in final sa isi separe parintii. Au incercat unul câte unul, fara succes, pâna când Tanemahuta, zeul padurii, a reusit cu forta copacilor kaurii, care, crescând, au separat cerul de pamânt.

Lumina a invadat lumea dând nastere la o multime de creaturi. Apoi, Tane a creat o femeie din lut, astfel formându-se rasa umana.

Arta maori

Din bogata traditie muzicala maori, cea mai cunoscuta este haka. Un dans razboinic destinat sa infricoseze dusmanii, haka este practicat cel mai frecvent de echipa nationala de rugby (All Blacks) pentru a-si intimida adversarii. Este un spectacol terifiant, presarat cu miscari ritmate, brutale, cu lovituri peste corp, priviri furioase si un sunet facut brusc cu limba, acompaniat de un cor gutural, menit sa faca parul maciuca.
Turistii pot vedea dansul haka in spectacolele maorilor, in care, in mod constant femeile interpreteaza si dansul poi, cu o coregrafie gratioasa, ce porneste de la rasucirea unui poi (minge de in) pe o sfoara.

dansul-haka-maori
Maorii erau mesteri sculptori de neegalat in Pacific. Realizarea caselor sau a canoelor era o meserie privilegiata, unde se foloseau de roca-verde, inainte de uneltele din metal, ce au aparut odata cu europenii. Designul de baza al unei sculpturi maori il reprezinta figurile umane, in special cele ale stramosilor. Spiralele sunt un element important, iar manaia este un motiv maori interesant, care apare fie ca pasare, sarpe sau figura umana.

triburi-maori
Sculptura include si ornamente din os si roca-verde, precum si diferite bâte. Cel mai cunoscut ornament este tiki, o grafa confectionata din roca-verde, ce reprezinta o figura umana distorsionata, având capul aplecat intr-o parte.

Costum traditional maori

Clima ceva mai rece a Noii Zeelande a impus o imbracaminte mai calduroasa, femeile maori fiind considerate cele mai bune tesatoare din Pacific. Inul, ce se gaseste din belsug, se transforma in fire, din care erau tesute presuri, mantale, fuste, confectionate cosuri si alte obiecte. Cele mai frumoase sunt mantalele ornate cu pene (import), in prezent fiind foarte rare.

Limba maori

Doar 4% din populatie vorbeste limba maori, dar acest procent este in crestere. Este o limba oficiala, ce se preda in scoala. Kohanga reo („originea limbii”) si face pe micutii din unele regiuni sa se afunde total in invatarea limbii.

Câteva cuvinte si propozitii in limba maori
Cuvinte si fraze maori sunt folosite din ce in ce mai mult in mass-media si vorbirea de zi cu zi. Ca si cuvintele prezentate mai jos, unii termeni geografici ca awa(rau), puke(deal), roto(lac), wai(apa) si whanga (port) sunt utili pentru intelegerea denumirilor unor locuri.
kia ora: Bun= (dar si multumesc)
haere mai: bine ati venit
haere ra: la revedere
tena koa: te rog
ae: da
kaore: nu
marae: locul de intâlnire al tribului
pa: sat fortificat
Aotearoa: Noua Zeelanda (Tara norului alb si lung)
tangata whenua: populatia tarii (de obicei utilizat pentru a-i desemna pe maori)
Cuvintele maori sunt tot mai des folosite in limba engleza uzuala, in special in mass-media, unde emisiunile TV incep cu salutul “kia ora” (Buna!). De asemenea, se acorda o mare atentie pronuntarii corecte a cuvintelor maori,  in ciuda unor accente “haioase”.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*