Tatuaje din Borneo

Executarea unui tatuaj in stil traditional in Borneo. More »

Alaska: Tribul Tlingit

Tatuajele din triburile Tlingit More »

Angelina Jolie

Tatuajul cu tigrul bengalez a lui Angelina Jolie More »

Tatuaj Maori

Sef de trib Maori More »

India- Nagaland

India: ţărâmul cernelii veşnice More »

Tatuaje Budiste

Wat Bang Phra More »

 

Tatuajele Maya

Situat in punctual de intalnire a Americii de Nord cu America Centrala si avand drept axxa peninsula Yucatan, teritoriul mayas prezinta doua mari diviziuni cunoscute in general sub numele de Tinuturile de Jos. Din punctual de vedere al evolutiei sale culturale, el este divizat in trei parti.

Prima o constituie zona meridionala cuprinzand Tinuturile de Sus din Guatemala, cu clima temperate si umeda, precum si fasia foarte umeda a versantului Pacific care merge din Chiapas pana in Salvador; aceasta zona sudica nu apare in perioada clasica decat in chip secundar. Tinuturile de Jos (majoritatea situate mult sub 600 m, rar depasind 100 sau 200 m) sunt divizate astfel: Tinuturile Joase din sud de la campia de coasta din Tabasco pana in Belize si Honduras, trecand prin Peten, adevarat nucleu al lumii mayase si Tinuturile Joase incluzand practice peninsula Yucatan.

harta-civilizatiei-Maya

 

Aceste populatii care formau grupul mayas vorbeau, la origine , un dialect din familia triburilor totnac si zoc. Pe cand una din ramuri se desprindea de celelalte pentru a se stabili la NV de golful Mexic (devenind tribul huastec), alte grupuri incepeau sa ocupe Tinuturile de Jos dand nastere limbii yucateca precum si altor ramuri. Limba chol reprezinta limba de baza a zonei centrale, tzeltal deplasandu-se spre vest iar quiche ramanand ramura principala in Tinuturile de Sus.In faza “Miraflores”-faza de afirmare si consolidare culturala- se desavarseste sistemul de numeratie si scriere glifica care va juca un rol atat de important in viitorul civilizatiei maya, desi originile sale par sa se afle in afara Tinuturilor de Jos.

Inceputul civilizatiei mayase a pronit din imediata vecinatate a Tikal-ului si Uaxactun-ului, aflate chiar in inima padurii tropicale Peten , in Guatemala..In toata istoria omenirii exista putine exemple ale unei civilizatii aparute intr-un mediu atat de ostil ca cel al Peten-ului. Un subsol cu precadere calcaros acoperit de un start subtire de humus, cu relief incretit si adesea dificil , presarat din loc in loc cu bajos, mlastini vremelnice, cu aguadas(iazuri amenajate de om), lacuri sau lagune rare si foarte putine cursuri de ape. In sfarsit, intrerupta ici si colo de savane , o padure deasa, alcatuita din specii foarte diverse , intre care o vegetatie stufoasa , mai marunta , de aproximativ 3 metri inaltime, urmata de o patura de arbori atingand intre 30 si 50 de metri, unde predomina sapotierul, mahonul, smochinul salbatic, ramon sau arboreal de paine , copal, din care se extrage rasina, un univers vegetal animat de pasari tropicale , maimute, cerbi, tapiri, pecari si jaguari. Sa mai adaugam aici lipsa unui element extrem de important , sarea, care trebuie adusa de la mare distanta.Pe de alta parte nu trebuie uitat ca mayasii nu dispuneau decat de o tehnologie foarte limitata, comparabila cu cea din stadiul “neolitic”; nu cunosteau roata si nu aveau nici un animal de tractiune, nemaivorbind despre prelucrarea metalelor care le era total necunoscuta.Abia catre anul 200 i.e.n. Tikal pare sa-si fi dobandit vitalitatea suficienta pentru a aspira la monumentalitate, cu o extindere a centrului ceremonial,care intinzandu-se fara intreruperi cam vreo unsprezece secole va face din el cel mai vas oras al lumii clasice mayase. Progresele arhitecturale se vor succeda de acum incolo intr-un ritm accelerat. Catre anul 100 i.e.n. , simplul altar e acum o mareata platforma groasa de 2 metri, vizibila din Piata Mare, sustinand  sanctuare facute din material perisabil. Intre anii 150 si 250 in faza “protoclasica” se produce cotitura hotaratoare : declinul cetatilor Izapa si Kaminaljuyu. Acest lucru era in avantajul Tikal-ului care acum detine suprematia culturala a zonei.

Tatuajele Maya
In cultura Maya, a fost un lucru obisnuit practicarea tatuajelor. Decoratiunea pe piele a inclus simboluri Mayase, cu demoni, spirite, totemuri, sculpturi, zodiacuri, adica aproape tot ce venera acest trib. Deasemenea au inclus si modele de tatuaje care reprezentau animalele din tinuturile Americi de Sud.
Pentru prima data executarea tatuajelor mayase au fost descoperite de armata spaniola in 1519. Spaniolii au crezut ca tatuarea este lucrarea diavolului.
Tatuajele in cultura Maya reprezenta eroismul si cel care purta un tatuaj era convins ca are puteri supranaturale. Modelele de tatuaje, nu erau doar un simplu ornament in civilizatia mayasa, ele reprezentau diverse gradatii si functii in statutul social al purtatorului. Cei care aveau tatuajele cele mai mari erau considerate cele mai neinfricati in societate.
Tatuajele deasemenea au fost folosite pentru a marca neleguitii, prizionerii, si persoanele care au fost pedepsite din diverse motive. Cand cineva a fost gasit vinovat, au aplicat un tatuaj pe fata, care era semnul rusinii in societate, deoarece era intr-o zona vizibila si era imposibil de ascuns. La femei care au fost gasiti vinovati de legea mayasa a fost tatuat tot corpul de la gat pana la bust, au lasat spatiu doar pentru sani, ca sa pot alapta copii.
Modele cu tatuaje mayase sunt prezent si acum in saloanele din Amercia de Sud, si nu numai. Multi turisti si vizitatori al locatiilor apropriate civilizatiei maya, aleg sa-si faca cate un tatuaj ca suvenir.
Tatuaje_maya_zodiac
Disparitia civilizatiei Maya

Perioade cu pluviozitate exceptionala (450 – 660 e.n.) au crescut mai întâi productivitatea sistemelor agricole maya, antrenând o puternica expansiune a populatiei si o supraexploatare a resurselor
Apoi, clima a devenit din ce în ce mai secetoasa, provocând o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic si aparitia razboaielor. Dupa ani de privatiuni, o seceta, care a durat aproape un secol, din 1020 e.n. pâna în 1100 e.n., a pecetluit definitiv destinul civilizatiei maya.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*